Alma Humana
Un început de comunitate nouă din latinitate

de Anca Elisabeta Ghinea

Fiindcă însuşi simpozionul la care am participat recent şi despre care voi scrie s-a chemat „Suflet Uman / Alma Humana” o să aleg să încep prin a vă împărtăşi impresii proprii, acceptându-mi cu această ocazie exprimarea notei de subiectivitate. Cronologia este pur instrumentală.

Când mă gândesc la Conferinţa ţărilor de limbă Latină îmi vine în minte imaginea unei mulţimi de peste 100 oameni echilibrat-entuziaşti, dansând spontan într-un fel de horă imensă pe spaţiul verde de lângă poarta de sud a Goetheanumului în pauza de dinaintea programului de seară.

O altă imagine cheie pentru mine este a auditoriului de la conferinţa lui J. Mele, fost vicepreşedinte Triodos în Spania, care acum conlucrează pentru crearea unei bănci etice în Brazilia – despre „Banii ca o cale de cunoaştere de sine, către o umanizare a relaţiilor”. Nota predominantă a discursului a adus o puternică stimulare sufletească pentru o responsabilitate individuală social-economică plină de conştienţă. Am simţit cum colegii participanţi din ţările latine şi-au auzit cu bucurie exprimate aspiraţiile din zona economică prin vocea vorbitorului, în schimb, concomitent, a fost o experienţă oarecum amuzantă să remarc feedback-ul realist şi uşor nemulţumit – de atâta astfel resimţită înflăcărare – a unuia din noii noştri amici din Elveţia, din stânga mea, care şi-ar fi dorit o abordare mai practică orientată pe iniţiative concrete şi cu mai puţin sentimente.

O a treia imagine de care îmi amintesc este a conferinţei domnului Paxino, pe care eu am perceput-o ca cea mai plină de substanţă esoterică. Am apreciat toţi vorbitorii, având însă uneori în acelaşi timp sentimentul că e mai degraba vorba de o suită de conferinţe apropiate de un filon istoric-filologic-cultural mai degrabă, decât de o incursiune într-o spiritualitate mai profundă.

Apropo de rezonanţa poemelor în limbi latine, o a patra imagine pe care aleg să v-o expun e creată de un poem recitat de un coleg brazilian, Paolo, care a reuşit într-adevăr să ne atingă inimile. Încă nu ştiu dacă spaniola vorbită de brazilieni e cea care cucereşte, dacă a fost talentul artistului sau identitatea omului care radia umanitate, înţelegere, căldură şi spirit activ, cum am avut ocazia să apreciez foarte curând în conversaţii directe.

O a cincea imagine pe care o selectez pentru voi este una dublă: a grupurilor recurente de dimineaţă pe tema „Cuvintele Pietrei fundamentale ca o contribuţie pentru o cultură a păcii” şi a celor de după-amiază pe o varietate de teme legate de manifestarea sufletului uman în arta şi viaţa socială. 12 facilitatori de grupuri dimineaţa, 14 după-amiaza. Eu am ales grupurile facilitate de Marc Desaules, cele matinale aducându-mi o experienţă armonioasă de grup eterogen din mai multe puncte de vedere, de peste 25 de participanţi, iar cel de după-masă o experirenţă mai intimă a unui grup de aproximativ 10 participanţi, foarte animate de subtilităţile şi spiritul de libertate permise de dreptul elveţian, care i-au servit lui Steiner în crearea personalităţii juridice a Societăţii.

O a şasea imagine reprezentativă pe care o extrag din eveniment este a unui spectacol de euritmie de seară. „Divina Comedie” de D. Aligheri, „Paradies et les 12 Harmonies” de R. Steiner şi „Impresionism” cu grupa franceză. Oricât de simplu ar suna, ca sa nu lungesc vorba, nu ştiu dacă am văzut un spectacol care să mi se pară mai frumos (incluzând aici şi experienţele mele de mers la spectacole de balet, operă etc).

Şi o a şaptea imagine pe care aleg să v-o aduc este a grupului nostru restrâns de români prezenţi la eveniment, care am decis să facem împreună o plimbare către dealul St. Odile, către lacurile cu nuferi şi locaşurile din stânci, foste locuri iniţiatice din relativa apropiere şi la vitraliul din faţa sălii mari a Goetheanumului.

Poate că totuşi la fel de importante ca orele petrecute împreună în grupuri mari sunt momentele pe care le-am putut petrece fiecare cu acei oameni care ne-au atras atenţia şi cu care s-au dezvoltat amiciţii ce ar putea duce la colaborări de viitor între societăţile diferitelor ţări şi profesionale între participanţi.

Fiecare discuţie avută a fost una cu căldură şi sens. De asemenea am simţit în privinţa fiecăruia dintre interlocutori, în discuţiile individuale, legătura profundă cu respectivul spaţiu, cu propria misiune de natură antroposofică pe care şi-a propus-o, fie că ea se manifestă în publicare de carte antroposofică în Brazilia, de cercetare a forţelor formatoare şi calitate a apei sau agricultură biodinamică în Elveţia, în a servi în mod direct, pe termen lung dintr-un rol operaţional uneia din societăţile locale ori în a organiza sesiuni introductive pentru cei care sunt în cautare de spiritualitate autentică.

Ne-am putut bucura de conferinţe dedicate specificităţilor popoarelor de limbă latină prezente, referiri istorice, inserţii de momente artistice relevante. Pentru cei care cunosc protagoniştii revolutţei franceze, prezenţa artistică cu interpretare la harpă a unei descendente din familia lui Lavoisier a fost o experienţă pe cât de neaşteptată, pe atât de intensă în a se conecta cu o realitate apusă şi a reveni cu încredere în prezent.

Între sutele de participanţi au fost şi cetăţeni de ţări de limbă latină mutaţi în state îndepărtate, precum şi participanţi deschişi, interesaţi, curajoşi şi entuziaşti care se apropiaseră de scurtă vreme de antroposofie.

Am apreciat că una din cele mai dinamice, determinate şi totuşi discretă membră din echipa oganizatorică a simpozionului de la Dornach a fost colega noastră româncă, Ioana Viscrianu.

Pe zona de conţinut, s-a lucrat considerabil dintr-o perspectivă culturală, din punctul meu de vedere. A rămas din plin spaţiu pentru cercetare şi discuţii aprofundând şi actualizând cunoaşterea şi practica antroposofică legată de misiunea popoarelor de limbă latină şi conlucrarea dintre ele.

Conferinţa ţărilor de limbă Latină s-a petrecut în plină vară, 7-11 iulie 2018. O vedem ca pe un început de formare conştientă de comunitate ce merită şi îşi propune să revină în ediţii ritmice.

Exercițiul zilei

Calendarul sufletesc

săptămâna 36

Vorbeşte-n profunzimile fiinţei mele,
Voind puternic a se revela,
De taină plin, al lumilor Cuvânt:
Îţi umple ale muncii tale ţeluri
Cu-a Spiritului meu Lumină
Spre-a te jertfi prin mine.

© 2018 Societatea Antroposofică din România
Toate drepturile sunt rezervate.