Explorarea Hiberniei
Conferința de Crăciun în evoluția Misterelor
13 – 15 aprilie 2018 la Inis Mór, Insulele Aran, Irlanda

de Sibylle Eichstaedt

Traducere Dan Botez

Sibylle este membră a Consiliului ASGB, editorul Newsletter-ului și, în „cealaltă” viață, un artist al vorbirii și un practicant de discursului terapeutic. Toate prelegerile au fost înregistrate și vor fi transcrise în vederea publicării, sperăm, în cursul acestui an.  

***

Această conferință plină de viață, desfășurată pe o insulă îndepărtată, situată pe marginea vestică a Europei de Nord, a fost organizată de Societățile Antroposofice ale Irlandei, României și Elveției. Au fost prezenţi puțin peste 50 de participanți, dintre care opt din Marea Britanie.

Combinația unică a temei conferinței, calitatea internațională a evenimentului – unde „Estul” s-a întâlnit cu „Vestul”, Elveția reprezentând „Mijlocul” – și mediul elemental, unde singurul verde vizibil pe formațiunile dramatice ale rocilor calcaroase se datorează generațiilor de pescari și alți locuitori care au aruncat alge marine pe roci, a fost ceva special și greu de captat în cuvinte.

Printre cei care au contribuit au fost: Peter Selg, psihiatru pentru copii, autor, cercetător și director al Institutului Ita Wegman din Arlesheim, Elveția; David Fairclough, Reprezentant de țară (CR) al Irlandei; Vlad Popa, CR al României; Marc Desaules, Secretar General al Elveției; Alan Potter, redactor al AS Newsletter, Irlanda; și Crispian Villeneuve, scriitor și cercetător. Împreună, au creat o bogată desfăşurare de gânduri și imaginații legate de tema conferinței – atât în ​​convorbiri, cât și prin Lecțiile de Clasă, a 10-a și a 19-a.

De ce să avem o Conferință Antroposofică nu doar la mijloc, ci la marginea îndepărtată a lui „nicăieri”? Acest impuls nu a venit dintr-un fel de dorință romantic-nostalgică pentru un trecut magic, ci dintr-un sentiment că uneori trebuie să mergem înapoi pentru a merge mai departe. Conectarea cu eterul geografic special și cu imaginațiile care sunt încă în aura acestor locuri ancestrale, care au fost în strânsă legătură chiar cu curentele de Misterii, care mai târziu au dus la încarnarea Antroposofiei în epoca Sufletului Conștienței și la întemeierea Societății Antroposofice – acest lucru s-a resimțit în mod semnificativ. Pentru a îmbrățișa – în imaginație – enormitatea drumului evolutiv de la aceste origini antice la lumea noastră modernă și la Conferința de Crăciun, de fundamentare – acest lucru s-a resimțit important şi justificat.

Ar fi de umplut prea multe pagini pentru a da un raport detaliat despre toate contribuțiile, dar aveți aici câteva scurte descrieri:

Alan, care a ținut prima conferință, a evocat imagini despre așezarea Pietrei Fundamentale la primul Goetheanum, în legătură cu Evanghelia a 5-a a lui Rudolf Steiner și cu „Rugăciunea inversată  Tatăl nostru”. El ne-a condus prin formele arhitectonice și picturile din primul Goetheanum și, în același timp, s-a referit la Rudolf Steiner, spunând că în secolul 21 ar trebui să concepem noi clădiri Goetheanum, cu forme noi, vorbind o nouă limbă potrivită pentru timpurile noastre. Alan a ridicat, de asemenea, problema sarcinii Irlandei în lumea de azi. 1

Peter, cel care a urmat, s-a referit la Conferința de Crăciun ca fiind un mare eveniment spiritual care protejează dezvoltarea Omenirii într-o lume atacată de Ahriman. El a abordat problema a ceea ce este o „Comunitate Michaelică” după CFC? Cum putem uni destinele dincolo de diferențele noastre, astfel încât „inimile să poată bate împreună”, iar „binele să poată deveni”? Conferința de Crăciun, urmată de „Conferinţele despre Karma” și de Tezele Antroposofice, au fost o „ultimă încercare” de a trezi membrii.

Crispian a vorbit despre vizita lui Marie Steiner în Irlanda, iar Peter a continuat cu o contribuție asupra relației lui Ita Wegman cu Misteriile; relația problematică dintre aceste două femei și chestiunea iertării au fost, de asemenea, atinse.

Vlad Popa a dat o expunere profundă despre „Sângele Graalului și semnificația sa esoterică”, iar temele lui Marc Desaules au fost „Rosae et Crucis: În cea mai profundă eclipsă spirituală” și „Începutul unui moment de cotitură în timp”, legat cu tărie de puterea inițiativei Michaelice ACUM.

David a încheiat cu o conferință în dimineața zilei de duminică, cu aducerea grațioasă împreună a tuturor lucrurilor.

Am luat rugăciunea „Hristos, Rege al elementelor”, scrisă în spirit Celtic de Andrew Keith, la străvechiul fort de pe deal, în timp ce conferința în ansamblul ei a fost încadrată în mod adecvat cu recitarea Meditației Pietrei Fundamentale.

Membrii Consiliilor celorlalte Societăți m-au primit cu căldură în mijlocul lor și am apreciat conversațiile pe care le-am avut, aflând despre unele dintre încercările și reușitele lor. Am aflat că în București, Casa Rudolf Steiner este atât de ocupată încât conducătorii de cursuri trebuie să se ocupe mult în avans pentru a-și asigura un spațiu disponibil. De asemenea, am aflat că Consiliul lor călătorește în țară și celebrează Sărbătorile anuale în diverse orașe pentru a întări legătura cu membrii locali.

Societatea elvețiană organizează în fiecare an două mari conferințe publice; una despre un aspect al Conferinței de Fundamentare de Crăciun, ținută la Goetheanum, iar cealaltă, pe teme contemporane, cum ar fi moartea albinelor, situația copilăriei timpurii, criza refugiaților, creșterea naționalismului și construirea conștientă a comunități, pentru a numi câteva aspecte. Am fost surprinsă să aud că în ultimii doi ani, ultimele evenimente au fost ținute într-un cort de circ în Basel!

În Irlanda, Consiliul se străduiește să îngrijească o conştienţă a responsabilității membrilor îndreptată spre Scoală, ca fiind Sufletul Societății, iar consecințele ce derivă din această responsabilitate merge până în domeniul relațiilor și finanțelor. Speranța lor este că Irlanda poate modela ceva în lume care să reflecte aceasta, și pe care alții s-o poată recunoaște și spune „da, putem încerca și ceva de această natură”. Adunarea lor Generală a avut loc la o săptămână după a noastră, ca o „Sărbătoare a Antroposofiei”, a fost o încercare de a reflecta aceasta, încurajând oamenii activi în domeniile lor individuale să-și vadă munca lor raportată la un ansamblu mai larg în cadrul Școlii – ceea ce este mai mult decât participarea la o lecție lunară de Clasă. David ar dori să vadă că membrii Consiliului devin mai activi în calitate de facilitatori și mai puțin ca organizatori.

Multe mulțumiri îi revin membrei și artistului irlandez Helen Comerford, care, împreună cu Peter Selg, a conceput ideea acestei conferințe în timpul vizitei lui Peter în Irlanda, în 2017. Ea a asigurat toate cele necesare – cu un angajament ferm și atenție la detaliile practice – ca această idee să nu rămână doar în domeniul intențiilor.

Nu în ultimul rând, aș dori să menționez locul minunat pe care l-a găsit Helen pentru noi, la poalele lui Dun Aengus, o fortăreață preistorică. Casa Kilmurvey, deținută și condusă de Treasa, veselă, ospitalieră, neobosită, și cu echipa ei, ne-a făcut să ne simțim bineveniți. Iar camera de conferințe, plină de lumină, ce fusese adăugată la vechea casă cu câțiva ani în urmă, a constituit o plăcere să lucrăm în ea.

1 Aș dori să menționez că Irlanda se află în partea de sus a Indexului „Ţări bune”. Mai multe despre acest lucru într-o expunere TED inspirată, a lui Simon Anholt:

Mergând de la Dun Aengus; Casa Kilmurvey; amurg de la Dun Aengus. Credit foto: editor (1 și 2); Mark Perceval (3)

Vlad Popa, CR; Dan Botez, Treasurer & Simona Laura Pokker, Council member of the Romanian Society Photo credit: ed.

Exercițiul zilei

Calendarul sufletesc

săptămâna 24

Pe sine însăşi creându-se neîncetat,
Fiinţa sufletului de sine însăşi îşi dă seama,
Spiritul cosmic strădania-şi continuă
În cunoaşterea de sine-nvigorată
Şi, din întunecimi de suflet, el creează
Fruct de voinţă al simţului Sinei.

© 2018 Societatea Antroposofică din România
Toate drepturile sunt rezervate.